Rasaritul si Apusul: o istorie a scindarii crestinatatii. Din epoca apostolica pana la Sinodul de la Florenta

57,00 RON
Monedă
niciunul

  Colectia Historia Christiana isi propune sa prezinte pagini din istoria urmarii lui Hristos si a misiunii crestine de-a lungul secolelor, explorand fapte (istorie factuala), idei (istorie intelectuala) si texte (traduceri de izvoare).
  Colectia se adreseaza atat specialistilor, cat si studentilor si cititorilor instruiti, oferind volume care beneficiaza de ingrijire stiintifica.
  La Sinodul de la Florenta, aproape ca fusese atins telul unirii, un tel totusi foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, intrucat, in cazul fiecarei chestiuni dezbatute, acestora li s-a cerut sa accepte pozitia latinilor. Se intelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul ca acesta nu facuse decat sa adanceasca schisma careia isi propusese sa ii puna capat. Pana in ziua de astazi, s-a intamplat rar ca istoricii ortodocsi ai Bisericii sa aprecieze ca tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert si patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul cand comuniunea s-a destramat. Mai curand, acestia constata ca hotararile adoptate la Florenta sau pradarea Constantinopolului in 1204 au fost factorii care au facut ca sciziunea dintre Apusul latin si Rasaritul grec sa devina o stare permanenta.



Acțiune
Conectați-vă pentru a câștiga puncte de fidelitate pentru partajare!

Recomanda-ne pe retelele de socializare și acumulezi 1 punct
de fidelitate pentru fiecare recomandare (maxim 5 pe zi).

Cumpara acest produs si acumulezi 57 puncte de fidelitate.
Scrie o recenzie si acumulezi 100 puncte de fidelitate.
Punctele de fidelitate acumulate, pot fi folosite la plata comenzilor tale. Detalii aici.
Afla primul cand este reducere de pret la acest produs. Click pe butonul de clopotel.
Pentru informatii sau alte detalii ne poti contacta si pe chat.

Colectia Historia Christiana isi propune sa prezinte pagini din istoria urmarii lui Hristos si a misiunii crestine de-a lungul secolelor, explorand fapte (istorie factuala), idei (istorie intelectuala) si texte (traduceri de izvoare).
Colectia se adreseaza atat specialistilor, cat si studentilor si cititorilor instruiti, oferind volume care beneficiaza de ingrijire stiintifica.
La Sinodul de la Florenta, aproape ca fusese atins telul unirii, un tel totusi foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, intrucat, in cazul fiecarei chestiuni dezbatute, acestora li s-a cerut sa accepte pozitia latinilor. Se intelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul ca acesta nu facuse decat sa adanceasca schisma careia isi propusese sa ii puna capat. Pana in ziua de astazi, s-a intamplat rar ca istoricii ortodocsi ai Bisericii sa aprecieze ca tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert si patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul cand comuniunea s-a destramat. Mai curand, acestia constata ca hotararile adoptate la Florenta sau pradarea Constantinopolului in 1204 au fost factorii care au facut ca sciziunea dintre Apusul latin si Rasaritul grec sa devina o stare permanenta.


CUPRINS

Abrevieri
1. Introducere
2. Primele divergente din cadrul crestinismului:
incercari de refacere a unitatii
3. Cauzele divergentelor
4. Diferentele teologice
5. Imparatul Teodosie:
Sinodul de la Constantinopol (381)
6. Augustin: Filioque?
7. Ascensiunea Constantinopolului:
istoricul Socrate
8. Unitatea lui Hristos.
Cinstirea Sfintei Fecioare Maria
9. Henotikonul lui Zenon, indignarea Romei
si Schisma acachiana: Dionisie Exiguul
10. Cele Trei Capitole:
Al V-lea Sinod (553)
11. O energie, o vointa
12. Al VI-lea Sinod (680-681).
Sinodul Trullan (692)
13. Disputa cu privire la icoane
14. Papalitatea si francii
15. Aachen ca a treia Roma:
Cartile caroline, Filioque, Eriugena
16. Papa Nicolae I
17. Hincmar de Reims
18. Jurisdictia: Illyricumul, bulgarii. Paulicienii
19. Sfaturile papei Nicolae catre hanul bulgar.Postul tinut de Biserica Romei in zilele de sambata
20. Probleme la Constantinopol:
patriarhul Ignatie
21. Fotie
22. Papa Nicolae I il sustine pe Ignatie
23. Rejudecarea lui Ignatie:
papa Nicolae il excomunica pe Fotie
24. Deteriorarea relatiilor
25. Pledoaria impotriva latinilor: Mistagogia lui Fotie
26. Sciziunea dintre Fotie si Nicolae.
Nicolae cere ajutorul lui Hincmar.
Vasile Macedoneanul. Depunerea lui Fotie
27. Vasile I: Ignatie reabilitat.
Sinodul din 869: papa Hadrian al II-lea
28. Reinstalarea lui Fotie in scaunul patriarhal.
Papa Ioan al VIII-lea. Sinodul din 879
29. Imparatul Leon al VI-lea Inteleptul:
Fotie depus
30. Contestatarii greci ai lui Fotie:
Fotie cinsteste memoria lui Ignatie
31. Liudprand de Cremona la Constantinopol
32. Normanzii din Sud. Cardinalul Humbert.
Sinodul de la Roma (1059): painea nedospita
33. Legatia trimisa de Papa Leon al IX-lea
la Constantinopol (1054). Humbert si Cerularie
34. Petru Damian. Grigorie al VII-lea.
Teofilact al Ohridei
35. Papa Urban al II-lea.
Anselm de Canterbury la Bari
36. Anselm de Havelberg
37. Cruciadele. Caderea Constantinopolului (1204).
Inocentiu al III-lea. Balsamon
38. Dezbaterile dintre Rasarit si Apus
de la Niceea si Nymphaion
40. Eforturile reluate de Mihail Paleologul
in sensul realizarii unirii. Papa Grigorie
al X-lea. Sinodul de la Lyon. Bekkos
41. Sinoadele de la Basel si de la Ferrara-Florenta.
Papa Eugen al IV-lea
Epilog
Bibliografie
Index
1

Introducere

Religia, atunci cand este impartasita de membrii societatii, reprezinta
unul dintre cei mai puternici factori de coeziune sociala. Atunci cand
apar diferente cu privire la ritual, calendar, practici sociale, liturghie
sau, mai ales, doctrina, aceasta forta de coagulare slabeste si lasa loc declansarii
rapide a unor diviziuni profunde. Probabil ca, in cazul religiilor
monoteiste, intensitatea acestor clivaje este neobisnuita. In iudaism,
deosebirile dintre practicanti si sinagogile reformate pot conduce
la o separatie resimtita acut, astfel incat unui credincios practicant evreu
ii poate fi mai usor sa vorbeasca liber cu un crestin neevreu decat cu un
rabin liberal reformat. In islam, diferentele intre suniti si siiti pot da
nastere unor sentimente de furie si alienare si chiar persecutiei. Istoria
crestinismului este marcata de schisme: intre calcedonieni si monofiziti
(sau precalcedonieni), intre romano-catolici si protestantii evanghelici
(exista catolici evanghelici), intre luterani si calvinisti sau intre
hipercalvinisti si arminieni.
Dar cea mai mare sciziune dintre cele care s-au produs in sanul
crestinismului este intre Rasarit si Apus, intre romano-catolicism si crestinismul
ortodox rasaritean. Mileniul medieval a fost marcat de controverse
acute, dar si de diferite incercari din partea unor personalitati
cu autoritate morala de a le solutiona. Diferentele inca exista. In
cadrul Bisericii Romano-catolice, au aparut divergente profunde, care
sunt inca vii, intre (a) cei care considera ca este posibila realizarea unei
unitati trainice universale, formarea unei comuniuni intre toti oamenii,
fapt care, in opinia lor, este realmente cu putinta numai daca episcopul
Bisericii Romei, inzestrat de Dumnezeu cu vocatia intemeietoare
pe care au avut-o Apostolii Petru si Pavel in capitala lumii pagane
din vremea lor, poate intruchipa ceea ce constituie singurul izvor
autentic al doctrinei si al modului de vietuire crestin, si (b) cei pentru
care judecata inevitabil marginita a unui om, oricat de intelept si sfant ar
fi acesta (asa cum nu toti papii au fost), impiedica infaptuirea acestei
unitati si pentru care spiritul obstesc al unei Biserici universale
trebuie sa se manifeste mai mult prin sinodalitate si colegialitate.

Mai multe informații
ISBN 978-606-666-608-4
Data aparitiei 26 iul. 2018
Numar de pagini 416
Tip coperta cartonata
Dimensiune [mm] 145x230
Limba romana
Scrie o recenzie
Doar utilizatorii înregistrați pot scrie recenzii. Te rugăm conectează-te sau Creează-ți cont

Attachments

Gol

TE-AR PUTEA INTERESA SI...