Un timp de adormire spirituala, un timp in care flacarile persecutiei au ars cu foarte mare fierbinteala pentru “ereticii” care indrazneau sa aiba o credinta diferita de aceea pe care o dicta biserica; timp in care biserica a castigat mari bogatii vanzand indulgente; timp in care intunericul superstitiilor si miturilor propagate de biserica a orbit omul obisnuit. Privim la acele vremuri prin fumul rugurilor aprinse. Persecutia si intunericul spiritual de atunci sunt un mister pentru noi, o idee straina. A existat oare un astfel de timp, cand cineva putea fi ars pe rug pentu simplul motiv ca el credea in Biblie? La un asemenea gand, ne ingheata sangele si ne gandim la zilele mai luminoase care au urmat Revolutiei Franceze.