In curand la Editura Scriptum, Harul, de Max Lucado (2)

In curand la Editura Scriptum! Harul, de Max Lucado, 216 pag. Pana atunci iti facem parte de inca un citat din carte (2)

Harul


Esti obosit. Extenuarea nu iti este un cuvant strain. Ii cunosti mult prea bine roadele: ochii iti ard, umerii ti-s adusi inainte, duhul ti-e amarat si gandurile iti vin mecanic. Esti obosit.
Cu totii suntem obositi. Suntem un popor obosit. O generatie obosita. O societate obosita. Gonim. Ne grabim. Saptamanile de lucru se tarasc anevoios inainte precum iernile polare. Diminetile de luni isi fac simtita prezenta inca de duminica seara. Ne croim drum cu greu prin cozile lungi, prin ceasurile interminabile, cu fetele mohorate din cauza listelor lungi de lucruri-de-facut, lucruri-de-cumparat sau oameni-de-multumit. Iarba trebuie tunsa. Buruienele trebuie plivite. Dintii trebuie spalati. Scutecele trebuie schimbate. Covoarele, copiii, canarii – toate ne solicita atentia.
Guvernul ne pretinde mai multe taxe. Copiii vor mai multe jucarii. Seful, mai multe ore suplimentare. Scoala, mai multi voluntari. Partenerul de viata, mai multa atentie. Parintii, mai multe vizite. Si biserica, o, biserica! N-am spus inca nimic de biserica? Sa slujesti mai mult. Sa te rogi mai mult. Sa participi la mai multe servicii. Sa gazduiesti mai multi oaspeti. Sa citesti mai mult. Si ce poti sa spui? Biserica vorbeste in numele lui Dumnezeu.
De fiecare data cand apucam sa ne tragem putin sufletul, apare o noua nevoie. Un nou stapan care porunceste sa mai facem o caramida pentru piramida cea mai noua.
„Framanta lutul bine, evreule!“
Da, el e. Replica ta antica. Robul evreu din Egipt, zdrentaros, cu spatele gol, cu umerii adusi inainte, care stivuieste munti de caramizi. Si tu te plangi de oboseala! Supraveghetorii robilor plesneau din bice si isi latrau poruncile. De ce? Pentru ca Faraon si ego-ul sau cat Nilul sa se poata lauda cu inca o piramida, chiar daca degetele lui n-au stiut niciodata ce-i aceea o batatura si n-a ridicat niciodata nici macar un pai.
Dar a intervenit Dumnezeu. „Eu Sunt Domnul: Eu va voi izbavi din muncile cu care va apasa egiptenii, va voi izbavi din robia lor si va voi scapa cu brat intins si cu mari judecati.“ (Ex.6:6)
Si cum a facut-o! A despicat Marea Rosie de parca ar fi fost o perdea, si apoi a inchis-o de parca ar fi fost falcile unui rechin. A facut din oastea lui Faraon momeala pentru pesti si pe evrei i-a facut cetateni de onoare ai Tarii lui Ajunge. Ajunge cu caramizile, cu noroiul, cu mortarul si cu paiele. Ajunge cu lipsa de sens, cu munca fortata care-ti paralizeaza mintea. Parca cerul insusi ar fi strigat „Acum va puteti odihni!“

0 Comments

You must be logged in to post a comment.

click here to log in