La doar cativa ani de la caderea regimului comunist din Romania in urma revolutiei din 1989 International Bible Society (in prezent Biblica) se implica in contextul romanesc si incepe colaborarea cu profesori si studenti de la teologie pastorala din cadrul Institutului Biblic Emanuel din Oradea in vederea realizarii unei noi traduceri a Bibliei in limba romana. Ideea de a oferii bisericilor evanghelice o biblie tradusa direct din limba ebraica si aramaica (Vechiul Testament), respectiv greaca (Noul Testament), A prins contur si s-a concretizat intr-un proiect de anvergura numit Noua Traducere Romaneasca. Nevoia de a avea la dispozitie o traducere noua prezentata intr-un limbaj actual dupa o perioada in care versiunea Cornilescu fusese folosita in mediul neoprotestant timp de aproape un secol s-a resimtit mai ales in randul generatiei tinere care dorinta ajuns sa fie impartasite si sustinuta dreptate generatia celor varstnici. In 1921 Dumitru Cornilescu reusea o traducere care avea sa lase o amprenta inalterabila in sufletul evanghelic romanesc pentru urmatorii 100 de ani, generand astfel un atasament emotional profund in inimile credinciosilor. Versiunea Cornilescu a adaugat nu doar cuvinte noi in lexicul privat al multor oameni, dar a fost si motivul pentru care a facut posibila alfabetizarea multor altora. Copii si batrani, ingineri si casnice, tarani si parlamentari, elevi si academicieni - generatii si generatii de oameni - au stiut cu certitudine ca aud si citesc Cuvantul lui Dumnezeu. Insa schimbarile care au survenit in limba romana de-a lungul ultimul secol, precum si noile descoperiri arheologice care au aruncat o lumina noua asupra multor cuvinte sau expresii biblice, au fost suficient de importante incat sa impuna o noua traducere a Bibliei in limba romana, o traducere care sa reimprospateze lexicul, adaptand sintaxa si limbajul la formele de exprimare caracteristice secolului XXI, dar care sa pastreze in acelasi timp specificul textului sacru si sa nu sacrifice fidelitatea fata de manuscrisele ebraice si grecesti. International Bible Society a decis sa investeasca timp, efort si resurse in proiectul Noua Traducere Romaneasca, implicand de-a lungul anilor numerosi teologi si filologi care sa-si aduca aportul la realizarea unei traduceri mai acurate decat cea folosita in prezent si in acelasi timp mai relevanta pentru generatia actuala.

Astfel, dupa un deceniu de lucru intens la traducerea Textului Masoretic si a textului grecesc, prima editie a NTR avea sa cunoasca lumina tiparului in anul 2007. Constienti de impactul pe care o traducere noua il poate avea in societatea romaneasca, dar mai ales in mediul neoprotestant, comitetul editorial a considerat necesar sa lanseze prima editie ca pe o versiune-pilot, urmand sa preia ulterior reactiile, opiniile si sugestiile altor pastori, biblisti, teologi sau profesori universitare de pe intreg cuprinsul tarii. Considerand traducerea in sine un proces continuu, in care opiniile celor avizati sunt de mare importanta, coordonatorul proiectului a continuat sa revizuiasca prima editie a NTR in conformitate cu sugestiile primite si sa aduca noi teologi si filologi in echipa de revizuire, care sa contribuie la verificarea si imbunatatirea traducerii.

Tiparirea celei de-a doua editii a NTR in anul 2014, al carei text includea modificari efectuate intre anii 2007-2010, a constituit un nou pas inspre realizarea scopului principal al initiatorilor proiectului. Procesul de revizuire a constat atat in eliminarea greselilor de ortografie majore, cat si in rectificarea traducerii anumitor pasaje care puteau fi redate intr-un limbaj mai coerent. Textul a fost actualizat in conformitate cu numeroasele critici constructive provenite din partea pastorilor sau a profesorilor universitari din mediul teologic evanghelic, urmarindu-se, in mod special, opiniile bine fundamentate exegetic.
Perioada cuprinsa intre anii 2010-2016 a fost marcata de inca un eveniment important in istoria implicarii Biblica in societatea romaneasca. In paralel cu decizia de a sustine in continuare procesul de revizuire riguroasa a NTR, Biblica a initiat proiectul de traducere a notelor de studiu biblic din versiunea engleza cunoscuta sub numele de NIV Study Bible Notes. Acest proiect urmeaza sa fie finalizat in curand, notele de studiu urmand sa fie incluse intr-o viitoare editie intitulata NTR Biblie de Studiu.

Schimbarile care au aparut in ultimii ani atat in peisajul lingvistic general, cat si in contextul eclesial - evanghelic si ortodox deopotriva - a provocat Biserica din Romania sa abordeze diferit generatia tanara, confruntata cu noi probleme si aflata in cautare de raspunsuri biblice clare la intrebarile cu care se framanta. Lumea virtuala a explodat cu programe biblice gratuite care ofera cititorului literalmente zeci de traduceri ale textului ebraic si grecesc. In lipsa resurselor in limba romana, cititorul care pretuieste, dar care nu cunoaste textul biblic in limbile originale, este constrans sa apeleze la traducerile, mai mult sau mai putin bune, pe care le ofera aceste programe. Intrucat NTR este un proiect la care au lucrat specialisti consacrati in domeniul limbilor antice, cititorul poate fi sigur ca in NTR 2016 va avea acces la o traducere romaneasca acurata si sensibila la exigentele limbii romane moderne. De asemenea, implicarea specialistilor NTR in slujirea eclesiala, nu doar in cea academica, face ca traducerea de fata sa fie profund sensibila la chemarea pe care Biserica a primit-o de la Dumnezeu. Biserica iti implineste eficient responsabilitatea care i-a fost incredintata si in masura in care dispune de o traducere corecta doctrinar, apreciata din punct de vedere literar si fidela limbilor originale pe care le-a tradus. In sensul acesta, versiunea NTR 2016 ofera cititorului roman o traducere la care s-a lucrat intens in ultimii ani. Ea se doreste a fi un instrument de informare si studiu adaptat cerintelor generatiei secolului XXI, un text potrivit pentru uzul liturgic si personal deopotriva, o noua alternativa oferita atat celui implicat in slujirea din mediul eclesial, cat si cititorului de rand, care nu detine neaparat cunostinte avansate in materie de teologie. In eforturile de a realiza o traducere relevanta pentru vorbitorul de limba romana de astazi traducatorii au tinut cont de inovatiile limbii romane actuale din domeniul lexicului, al terminologiilor, al tiparelor sintactice, al strategiilor de comunicare, folosind totodata si termeni care, desi exista in uzanta limbii romane de cateva decenii, si-au pastrat expresivitatea si continua sa ramana potriviti pentru un text sacru.

Traducerea cartilor Vechiului si Noului testament a trecut prin mai multe etape de-a lungul anilor, in vederea realizarii unei traduceri unitare din punct de vedere teologic, fonologic, lexical, gramatical si stilistic. S-a optat pentru mai mult decat o traducere termen – cu – termen (metafraza), urmarindu-se nu numai fidelitatea fata de manuscrise, ci si denotatia si conotatia termenilor pentru a asigura un inteles corespunzator fiecarui context in parte. Sensul termenilor a fost redat tinandu-se cont de formele lingvistice folosite de scriitorii Bibliei. Traducerea intentioneaza sa pastreze intacta forma pentru a folosi cea mai mare probabilitate lexicala, echivalenta pentru fiecare paragraf. Pentru a transmite clar sensul Versetelor biblice, s-a urmarit ordinea naturala a cuvintelor, expresiilor si a frazelor folosite, specifica topicii limbii romane. In contextele in care constructiile gramaticale sau lexicale din textul Masoretic sau textul grecesc nu sunt adecvate pentru comunicarea mesajului limba romana, traducatori au folosit echivalentii cei mai apropiati de limba - sursa si au inserat note de subsol pentru a indica forma existenta in limba originala. Dat fiind faptul ca, in foarte multe cazuri, nu exista sinonimie absoluta, idealul echivalentei totale ramane o imposibilitate. Cu toate acestea, s-a incercat redarea mesajului si intentiei autorilor prin cel mai apropiat echivalent din limba limba romana, acceptandu-se variatii in conformitate cu necesitatile comunicarii .In Vechiul Testament, traducatorii au ales alterneze constat intre redarea literala a textului Masoretic si redarea dinamica a acestuia. Daca in primul caz tendinta fireasca este de a sacrifica elementele stilistice ale limbi in care se realizeaza traducerea, in cazul unei traduceri dinamice intineaza traducatorilor este aceea de a se departa de textul ebraic. Pentru ca alternanta intre cele doua tendinte sa aibe un reper, textul Masoretic a fost tradus ”literal pe cat este posibil si dinamic pe cat este necesar” . Aceasta aplecare spre literalism se datoreaza consideratiei intregii echipe fata de ”slovele” manuscriselor ebraice prin care, suntem convinsi cititorii vor fi atinsi de ”Duhul” care le-a inspirat si le-a pastrat peste veacuri.

Avand in vedere ca in manuscrise exista expresii cu mai multe valente semantice si implicit cu mai multe posibilitati de interpretare, colectivul editorial, ferm sustinator al inspiratiei si inerantei Bibliei, a considerat necesar sa elaboreze un aparat stiintific bogat in note de specialitate, comentarii detaliate care includ ultimele cercetari ale specialistilor in domeniul biblic. Cele cateva sute de astfel de note informative sau explicative ii ofera cititorului lamuriri legate de multitudinea de interpretari ale termenilor ebraici sau grecesti, precum si aspecte referitoare la istorie si geografie biblica, necesare atat pentru intelegerea textului in sine, cat si pentru o cunoastere amanuntita a lumii Vechiului si Noului Testament . Pentru a oferii o lecturare cat mai accesibila, comitetul editorial al NTR 2016 a eliminat acele note de subsol al caror scop initial a fost sa clarifice dificultatile care exista la nivelul manuscriselor ebraice si grecesti . Pentru ca autorii NTR raman preocupati de integritatea textuala si doctrinara a Scripturii, solutionarea acestor probleme va face obiectul unui proiect pe care autorii NTR spera sa-l faca public in anii urmatori . Pana atunci aparatul actual al notelor de subsol ofera o sursa bogata de explicatii cu ajutorul carora cititorul va intelege mai bine contextul lingvistic, istorico - social, geografic si religios al Scripturii.
Pentru traducerea Vechiului Testament (VT) s-a folosit textul Bibliei ebraice in versiunea publicata de Deutsche Bibelgesellschaft din Stuttgart (Biblia Hebraica Stuttgartensia BHS, ed. K. Elliger si W. Rudolph, Stuttgart, 1967/77 (editia a patra revizuita, 1999), editie critica standard a Textului Masoretic (TM), care foloseste ca text de baza Codexul Leningrad (Codex Lenningradensis, marcat in studiile de specialitate cu litera L), cel mai vechi manuscris care contine intre TM (anul 1008 d.Cr), aflat acum in Sankt Petersburg. Anterior standardizarii textului ebraic al VT a avut loc traducerea in greaca a VT ebraic, cunoscuta sub numele de Septuaginta (LXX), traducere care a fost finalizata undeva in sec. al II-lea i.Cr. si care a constituit Scriptura Bisericii din primele secole. Cercetatorii au cazut de acord ca, desi exista diferente intre TM si LXX, studiul comparativ al celor doua versiuni nu face altceva decat sa imbogateasca perspectiva asupra mesajului VT, asupra istoriei transmiterii acestuia si asupra istoriei iudaismului in perioada dintre cele doua Testamente. Ei sunt de parere ca ceea ce merita evidentiate sunt corespondentele dintre doua versiuni, concluzia finala fiind aceea ca, in esenta, este vorba despre aceeasi Biblie. Unele din diferentele evidente dintre TM si LXX constau in faptul ca LXX cuprinde asa-numitele carti deuterocanonice, in numar de 14, pe care TM nu le contine; in unele locuri, LXX prezinta versiuni mai scurte sau mai lungi ale anumitor paragrafe, decat TM ; numerotarea Psalmilor 9-147 este diferita in cele doua variante; fie TM desparte in doua unii psalmi, fie LXX. Traditia rasariteana a traducerii VT, si in special cea romaneasca, este bazata in principal pe LXX ca text de baza (textus receptus). Traducerea care este prefatata aici vine pe o traditie protestanta a traducerii VT, care foloseste TM ca text de baza. Prin urmare, cititorul avizat stie ca diferentele de structura, de forma si, pe alocuri de continut, dintre unele traduceri romanesti ale Bibliei tin si de optiunea traducatorilor vizavi de textul de baza folost in traducere (LXX sau TM).
Pentru traducerea Noului Testament (NT) s-a folosit textul grecesc standard (Novum Testamentum Graece), asa cum se regaseste el in NA28 (Nestle-Aland) si UBS5, cele mai recente doua versiuni editate de The Institute for New Testament Textual Research din cadrul Universitatii din Munster.
Alte particularitati ale traducerii NTR 2016 sunt explicate dupa cum urmeaza:

• Acolo unde in TM apare asa-numitul Tetragrammaton (YHWH) s-a tradus cu DOMNUL, folosindu-se majuscule pentru intregul cuvant. In pasajele din TM unde este folosit termenul Adonai s-a tradus cu Stapanul. Constructia ebraica Yahweh Sabaoth a fost tradusa peste tot cu DOMNUL Ostirilor.
• Atat pentru VT, cat si pentru NT s-a folosit paragraful ca unitate structurala de baza a textelor narative. Impartirea textului pe paragrafe si enuntarea de titluri de paragraf a fost optiunea traducatorilor. Aceste titluri au drept scop structurarea tematica si simplificarea citirii textului si ele nu trebuie considerate neaparat etaloane de interpretare a paragrafelor pe care le reprezinta.
• Deoarece textele narative au uneori prea multe niveluri ale vorbirii, s-a optat, acolo unde avem dialog, pentru linia de dialog. Textele poetice au fost redate in forma poetica, cu versuri care intentioneaza sa redea specificul poeziei ebraice, nu pe cel al poeziei moderne. Specificul poeziei ebraice este paralelismul ideilor, pe care traducatorii au incercat sa-l scot in evidenta, in masura in care masura in care acest lucru a fost posibil. Versurile a fost impartit in strofe pe baza unui criteriu tematic .
• Acolo unde textul in limba romana pretinde, pentru claritate, prezenta unui termen sau a unor termeni, care nu apar in limba originala, dar care sunt subintelesi, acesti termeni au fost inclusi ca informatie sugerata si evidentiati prin caractere italice (cursive).
• In ce priveste numele proprii, s-a tinut cont de tehnica imprumutului numelor straine in limba romana, incercandu-se pastrarea unui echilibru intre transcrierea lor ebraica acurata si transcrierea pe filiera greceasca, incetatenita in onomastica romaneasca. Nu au fost modificate nume adanc inradacinate in uz, ca de exemplu Moise, Solomon, Samuel, Mardoheu etc.

O alta preocupare importanta a traducatorilor a fost aceea de a armoniza in detaliu pasajele paralele dintre cartile Vechiului Testament, pasaje, care fie se regasesc sub aceeasi forma, fie exprima, cu mici diferente aceleasi idei. De asemenea au fost armonizat cu rigurozitate si textele paralele dintre Evangheliile Sinoptice, precum si versetele din VT care sunt citate in cartile NT. Pentru o identificare mai usoara a acestora s-au inserat referintele biblice in textul / textele de rigoare.

Editia actuala 2021 contine mai putine note de subsol deoarece editorii au considerat ca este mai intelept sa elimine notele de critica textuala si traducerile alternative de la textele dificile. Pe langa acestea, s-a renuntat si la notele explicative care apareau de mai multe ori in aceeasi carte.
S-au pastrat in text unitatile de masura si unitatile monetare originale, acestea fiind echivalate cu aproximatie la note in termeni moderni. Prin elaborarea de note explicative si informative s-a urmarit sa se scoata in evidenta unele jocuri de cuvinte, detalii istorice, sociale, culturale, traducerea unor eufemisme si explicarea unor figuri de stil specifice limbii ebraice, dar necunoscute cititorului roman, explicarea unor termeni tehnici etc. De asemenea, unele note prezinta traduceri alternative sau variante textuale ale unor termeni sau versete. Acolo unde sensul termenului, al propozitiei sau al intregului verset este disputat de catre cercetatori, s-a mentionat in mod onest la nota ca sensul termenului/propozitiei/versetului este nesigur, iar in unele cazuri au fost oferite si alte variante de traducere.

Intreaga echipa care a contribuit la traducerea acestei editii a NTR Ii este recunoscatoare lui Dumnezeu pentru harul de a putea lua partea la aceasta lucrare spre gloria Lui. Fie ca eforturile celor care au initiat-o, au sustinut-o si au realizat-o sa reprezinte o ”jertfa de o mireasma placuta Domnului” si sa fie de un real folos cititorilor sai.

Comitetul editorial al NTR, Aprilie 2021

(text preluat din Prefata la Biblia NTR editia a IV-a)