Inainte sa fim ai vostri

Memphis, 1939. Rill Foss, o fata de doisprezece ani, duce o viata fericita la bordul unei case plutitoare de pe Mississippi, alaturi de parinti si de cei patru frati mai mici. Intr-o noapte furtu-noasa, tatal trebuie s-o transporte de urgenta pe mama lor la spital. Rill ramane cu fratii ei si primesc vizita unor straini care ii iau pe toti cu forta si ii duc la un orfelinat din Tennessee. Copiii sunt asigurati ca in scurta vreme vor fi inapoiati parintilor, insa isi dau seama repede care este crudul adevar. Ramasi la mila directorului necrutator al orfelinatului, Rill se lupta sa-si tina fratii laolalta, intr-o lume plina de pericole si incertitudine.
Carolina de Sud, in prezent. Nascuta intr-o familie instarita, Avery Stafford pare sa aiba o viata perfecta: o cariera de succes ca procuror federal, un logodnic frumos si, in scurt timp, o nunta luxoasa. Insa cand tatal ei se imbolnaveste si Avery se duce sa-l ajute, o intalnire neasteptata o indeamna sa exploreze trecutul indelung tainuit al familiei sale.

Inspirat de cazul real al Georgiei Tann, directoarea unui orfelinat din Memphis care rapea si vindea copii familiilor bogate, romanul Lisei Wingate spune povestea tulburatoare a unor frati cu destine frante, care reusesc, in cele din urma, sa-si gaseasca izbavirea.

"Una dintre cele mai bune carti ale anului 2017. E imposibil sa nu fii absorbit de acest roman aproape perfect." - The Huffington Post

"O poveste emotionanta despre destramarea si reintregirea unei familii, despre dragostea fraterna si povara secretelor." - People

"Un roman extraordinar… Wingate este o povestitoare desavarsita, care stie cum sa si tina cititorii cu sufletul la gura." - Publishers Weekly

Lisa Wingate e fosta jurnalista, speaker motivational si autoare a peste treizeci de romane. Cartile ei au fost traduse in peste treizeci si cinci de limbi si nominalizate la numeroase premii, intre care Pat Conroy Southern Book Prize, Oklahoma Book Award, The Carol Award si Christy Award.
Inainte sa fim ai vostri s a vandut in peste un milion de exemplare, a figurat pe lista de bestselleruri New York Times timp de peste zece luni si a primit Goodreads Choice Award pentru roman istoric.
In prezent, locuieste cu sotul ei si cu cei doi copii in Texas.

* * *

Avand la baza un fapt real, traficul de copii din America inceputului de secol 20, cartea Lisei Wingate, "Inainte sa fim ai vostri", este o poveste cutremuratoare despre destinele unor copii pe care Georgia Tann, directoare a orfelinatului Tennessee Children’s Home Society, ii lua pe cale legala din sanul familiilor sarace, uneori monoparentale, nomade sau aflate in imposibilitatea temporara de a-i creste. De multe ori, ii lua direct din sala de nasteri, inseland „femei aflate in maternitate sa semneze documente de renuntare la drepturile parintesti, in timp ce erau inca sedate.” Uneori ii fura pur si simplu de la parintii biologici.

„Georgia Tann a facut bani incasand onorarii uriase pentru adoptie, transport si livrare in afara statului. [...] Avea la degetul mic fortele de aplicare a legii si pe judecatorii de la tribunalul pentru familie.” (judecatorul Camille Kelley). De asemenea, „lista de personalitati a Georgiei includea figuri politice cum era guvernatorul New-York-ului, Herbert Lehman, si celebritati de la Holliwood, ...” In cel mai fericit caz, copiii erau vanduti unor persoane bogate, mai mult sau mai putin influente, care ii adoptau, sau, in cel mai nefericit caz, erau exploatati sexual sau vanduti ca forta de munca. In momentul respectiv, faptul ca Georgia Tann a plasat in sanul unor familii bogate foarte multi copii carora le-a oferit sansa unui viitor fericit, a facut din ea un soi de erou al acelor timpuri: „Pentru marele public, Tann nu era decat o femeie respectabila si plina de bune intentii care isi devotase viata salvarii copiilor aflati in situatii dificile.” „Candva aclamata drept mama adoptiei moderne si consultata de oameni ca Eleanor Roosvelt in eforturile de reformare a politicilor de adoptie din Statele Unite, Georgia Tann a facilitat, de fapt, adoptia a mii de copii, incepand din anii 1920 si pana in anii 1950.” „Actionand sub protectia Sefului Crump (Edward Hull „Seful” Crump – politician democrat american, primar al orasului Memphis si membru al Camerei Reprezentantilor din partea statului Tennessee), cel mai cunoscut lider politic din Memphis, reteaua Georgiei Tann era aparent de neatins.” Dar „la un moment dat, Departamentul american pentru protectia copilului a trimis la Memphis un anchetator pentru a investiga rata in crestere a mortalitatii infantile” si, pe fondul unor importante schimbari politice, reteaua s-a prabusit, aflandu-se adevarul despre destinele tragice ale acestor copii, din care foarte multi mureau, fiind supusi infometarii, diferitelor abuzuri si lipsei de afectiune.
 
Titlul este o metafora care incita curiozitatea,  iar imaginarul narativ prelungeste conotatiile din titlu, filtrand realitatea prin intermediul unei arte narative a carei forta si simplitate capteaza atentia, mentine suspansul si te pastreaza, pana la ore tarzii din noapte, aproape de personaje si de intamplari. Se remarca un stil narativ oarecum apropiat de cel publicistic, prin concizia si accesibilitatea discursului, prin scopul informativ si persuasiv, printr-o oarecare sobrietate, remarcandu-se atat functia tranzitiva, cat si cea reflexiva a limbajului. Alte cateva amanunte si artificii narative care sustin incercarea de a surprinde si de a captiva, tradeaza faptul ca autoarea este fosta jurnalista si speaker motivational.
 
Ilustratia copertei este, de asemenea, o metafora, ilustrand cu fidelitate doua dintre personajele cartii: May Crandall si Judy Myers Stafford, in realitate Rill Foss, unul dintre personajele-narator ale cartii, si sora ei, ambele blonde, Rill cu parul strans „intr-o coada impletita la spate” si sora ei cu „spirale stranse, in bucle mai largi, ca ale lui Shirley Temple”. Un cufar vechi sugereaza calatoria, un ursulet de plus tinut la spate, devine simbol al copilariei pierdute si imaginea unui rau fara sfarsit, spre care privesc personajele, se pierde in ceata, la fel ca viitorul incert al acestora si la fel ca trecutul pe care incearca sa il readuca la lumina Avery Stafford, celalalt personaj-narator al cartii, fiica unui senator din prezent.
 
Astfel, titlul si ilustratia copertei se afla intr-o unitate stilistica perfecta, punandu-se reciproc in valoare.
 
Cele doua perspective narative subiective alterneaza, fiind precedate de un „Preludiu”, datat „Baltimore, Maryland/3 august 1939”, relatat de un al treilea personaj-narator, misterios, care nu se va mai implica in povestire si despre care sunt oferite cateva indicii: „Povestea mea incepe intr-o seara inabusitoare de august, intr-un loc pe care n-o sa-l mai vad niciodata.” „blonda, dragalasa ca o papusa...”, „In apropiere asteapta un barbat, probabil pe coridor, chiar in fata usii. E impunator si are tinuta mandra. Neobisnuit sa fie asa de neajutorat. Astazi urma sa devina bunic.”, „- Domnule imi pare ingrozitor de rau...”, dar acestea sunt parca menite sa adanceasca misterul, nu sa il dezvaluie, determinandu-te, pe parcursul lecturii, sa oferi acestui personaj-narator identitati diferite.
 
In prezent, Avery Stafford, fiica unui senator din Carolina de Sud, absolventa „cu rezultate deosebite” a „Facultatii de Drept de la Columbia”, participa impreuna cu familia, stafful tatalui ei si oameni din presa la o petrecere data la un azil de batrani, eveniment pe care il descrie detasat, impersonal, obiectiv, obisnuita fiind din copilarie cu  asa ceva: „Nu-i decat un eveniment de socializare. [...] O sa strangem maini, o sa facem turul cladirii si o sa fim alaturi de locatari la celebrarea zilei de nastere a unei femei care implineste o suta de ani.” Aici, intalneste o batrana care pare sa o recunoasa si care ii ia de la mana o bratara „cu libelulele de aur cu lucratura ornamentala, cu ochii lor din granate si tepi multicolori.”  primita de la bunica ei, Judy. Revenind ca sa recupereze bratara, in camera batranei este atrasa de „un singur obiect personal” - o fotografie - „cu nuante de sepia si alb ingalbenit in jurul marginilor, imaginea e un instantaneu cu un cuplu tanar pe malul unui lac sau iaz. Barbatul poarta palarie de fetru ponosita si tine in mana o undita. [...] Femeia e insarcinata.” Fotografia o intriga, aducandu-i aminte de bunica Judy.
 
Incepe astfel sa cerceteze trecutul, in ciuda observatiilor mamei, care este perfectionista si care „profund implicata in aspectele minore ale vietii” familiei, planifica in detaliu fiecare clipa si „functioneaza ca un general de patru stele.” Cu riscul de a depasi anumite limite impuse de situatia politica a tatalui si de rigorile mamei, Avery se regaseste pe sine in timp ce cauta secrete prin trecutul bunicii ei. Initial, descoperind informatii despre traficul de copii si despre Georgia Tann, crede ca familia ei a fost implicata in aceasta afacere ingrozitoare si incearca sa descifreze misterul pentru a minimaliza efectele pe care, la o eventuala aparitie in presa, le-ar putea avea asupra familiei sale, in general, si in special asupra carierei tatalui ei. Dar adevarul este mult mai dureros decat ceea ce si-a imaginat, iar consecintele nu pot fi minimalizate. De aceea, Avery isi asculta inima, desi stie ca tatal ei are o vorba inteleapta: „Secretele te fac vulnerabil in fata adversarilor, politici sau de alt fel.”
 
De multe ori, in timpul cautarilor, recunoaste cu sinceritate: „Mi-e dor de fosta mea viata.”
 
Punctul culminant este marcat de momentul in care descopera o a doua fotografie, din care o privesc patru femei: „Una dintre femei e bunica. Isi tine palaria cu mana. De incheietura ii atarna bratara cu libelule. Celelalte trei femei seamana cu bunica. Aceleasi bucle blonde, aceiasi ochi deschisi la culoare, probabil albastri. [...]Toate poarta cate o bratara cu libelule care seamana cu a bunicii.” In spatele acesteia, gaseste o alta fotografie, copie fidela a celei de pe noptiera batranei May Crandall, de la azilul de batrani. Din acest moment si pana in clipa cand impartaseste familiei cele descoperite, drumul devine mai greu, timpul trece mai repede si evenimentele se succed aproape cinematografic.
In sufletul ei isi gaseste intelegere o alta vorba inteleapta, de data aceasta a unei batrane: „Secretele nu-s lucru sanatos, orisicat de vechi ar fi. Uneori cele mai vechi secrete is cele mai rele.”
 
In august 1939 incepe povestea celuilalt personaj-narator, May Crandall, pe care Avery Stafford o primeste scrisa pe niste „foi galbene” de la o batrana martora a copilariei lui May. Este povestea tulburatoare a celor 7 copii ai familiei Foss. Rill, Fern, Camellia, Lark, Gabion au fost luati de pe Arcadia, locuinta plutitoare a familiei, in timp ce tatal era plecat cu mama insarcinata la maternitate. Sunt institutionalizati si tinuti in filiala din Memphis a Societatii Casa de Copii din Tennessee, condusa de Georgia Tann, patru fiind dati spre adoptie in familii diferite, o sora fiind abuzata sexual si ucisa, disparuta fara urma. Din cei doi gemeni nascuti in ziua in care ceilalti copii fusesera furati, doar despre unul se afla adevarul, soarta celuilalt ramanand un mister.
 
Nota autoarei incheie ambele povestiri, prezentate alternativ, ca un semn de exclamare care marcheaza grafic intonatia celor trei personaje-narator, conturand starile sufletesti resimtite de acestea si intentia de a retransmite aceste stari cititorului.
 
Considerata de The Huffington Post „una dintre cele mai bune carti ale anului 2017”, „Inainte de a fi ai vostri”, de Lisa Wingate, este o lectie despre efectele pe care cultul imaginii perfecte pe care credem ca trebuie sa o afisam in societate le are asupra a tot ceea ce ar trebui sa conteze cu adevarat. De la prima pana la ultima pagina, „urcam dealul indepartandu-ne de ruinele unei vieti care a fost. Si catre o viata care ar putea sa fie.”