Aprinzatorul de felinare

Descriere

… Citind cartea, m-am intrebat daca autoarea a mai avut vreun motiv de a-l numi pe Trueman Flint «aprinzator de felinare», aparte de faptul ca aceasta era slujba lui. De-a lungul povestirii, ca rezultat al unui singur gest, felinarele multor inimi s-au aprins unul cate unul, aducand lumina in viata personajelor care aveau o asa mare nevoie de speranta, asemenea celor pe care le intalnim in viata de zi cu zi, personaje in care ne regasim si noi adesea. Cate fetite Gertrude nu sunt si astazi printre noi? De cate ori nu am intors spatele posibilitatii de a aprinde o lumina de speranta in inima cuiva? Aprinzatorul de felinare ne pune cateva intrebari de felul acesta si ne ofera perspectiva de a intelege ca viata fiecaruia dintre noi este sub privirea si calauzirea Marelui Aprinzator de felinare pe cararea vietii. Cu siguranta, tinerii cititori vor gasi in Gertrude si Willie un exemplu de dragoste, credinciosie si puritate, demn de urmat.


O adevarata capodopera, este povestea unei fetite sarmane si a Dumnezeului Atotputernic, care ne cunoaste si este in stare sa schimbe haosul in frumusete. Scrisa cu aproape 200 de ani in urma, cand felinarele cu ulei luminau strazile oraselor din America, aceasta povestire plina de mister va va inspira si provoca la o traire de integritate si excelenta.


ROLOG


Era o casa veche, dominata de liniste. Afara, ferestrele sumbre din fata dadeau inspre aleea curata cu tufele ei de trandafir de munte, inspre gazonul bine ingrijit cu straturile lui triunghiulare si inspre randul de brazi mohorati de langa zidul de caramida care se intindea de-a lungul drumului. Ferestrele totdeauna aveau perdele si erau deschise la o inaltime de un picior cu o regularitate monotona. Niciodata nu putea fi vazut cineva care sa se aplece peste ele sau sa traga perdelele pentru o priveliste mai larga. Era un sir de trepte late si o usa masiva care, cand se deschidea, arata un hol lung la capatul careia era o sera vesela de flori. Din instinct, oamenii paseau usor pe covorul turcesc, gros care era intins pe podeaua lustruita. In casa era o nemiscare ce te ingheta. Daca trageai cu ochiul din sufrageria mare, portretele agatate pe perete te priveau cu dezaprobare. Masa, pe care era mereu intinsa o fata de masa alba ca zapada si argintarie stralucitoare, parea grava si protocolara. Scaunul cu spatar inalt si brate solide iti cereau sa le respecti varsta.


Salonul inspira aproape acelasi sentiment de uimire si teama, deoarece usile erau aproape tot timpul inchise si avea un miros inchis care-ti spunea ca grandoarea lui nu era pentru uzul zilnic. Biblioteca era si mai intunecata. Ferestrele ei erau din sticla colorata. In jur erau numai carti de cele mai inchise nuante, iar mobila si covorul erau in ton cu ele. Busturi fantomatice pe piedestaluri, masini stiintifice si un glob urias geografic si astronomic se adaugau atmosferei mohorate. Soarele avea o cale de a patrunde doar in treacat, cand nu se putea abtine si statea departe tocmai pana in ultimul moment, inainte de culcare. Nu-i placea camera aceea si nici vreo persoana din casa aceea.


Apoi era camera de zi. Acesta era locul in care doamna Egerton isi petrecea mare parte din zi. Era o femeie inalta, severa, fara umor si cu o vointa foarte puternica. Dupa micul dejun petrecea o ora cu bucatareasa, caci treburile casnice erau hobby-ul ei. Apoi statea la masa ei si scria scrisori si isi facea socotelile pana la pranz, dupa care totdeauna facea o plimbare cu masina. Seara, dupa cina, citea ziarul sau o carte groasa, impletea si se ducea la culcare devreme. Fiica ei, domnisoara Anna Egerton, era cam ca ea, doar ca rareori era in casa. Facea multe lucruri bune si nu lenevea niciodata, caci avea mai multe treburi decat putea face si zilele ei erau atat de pline incat mesele erau aproape un efort pentru ea. Stapanul casei, fiul doamnei Egerton, era de asemenea mereu plecat si cand era acasa isi petrecea timpul liber in biroul sau. Londra ii solicita cea mai mare parte a timpului sau, caci avea o functie in guvern si pleca si se intorcea cu trenul sau, neluand in considerare orele petrecute de doua ori pe zi intr-un vagon de tren.


„Intr-adevar e o casa foarte plictisitoare”, gandi o doamna dupa prima ei zi de vizita acolo. Si totusi, in ciuda linistii, sunt niste indicii ale unui lucru care o nedumereau.


Odata a auzit pasi de copil pe coridor, pe langa usa ei, dar era foarte devreme, inainte de a se trezi bine. Asadar s-a gandit ca visa. Apoi, pe o carare mai indepartata, printre trandafiri a dat peste o manusa de copil si o stropitoare de jucarie. Iar cand cobora la cina si a trecut pe langa o fereastra mare, pe pervazul lat a observat un buchetel de margarete. S-a uitat la ele si le-a luat. Cand a observat cozile ofilite a putut inca vedea urma mainii calde de copil care le-a strans. Si, in timp ce se gandea la acestea, a auzit clar un hohot de ras nu prea departe.

Ultimele Recenzii

Nu este nici o recenzie la aceasta carte. Ai putea fi primul care adauga o recenzie!

Scrie recenzia ta

Aprinzatorul de felinare

Aprinzatorul de felinare
  • Apasa pe stea pentru a da o nota.
  • Apasa pe stea pentru a da o nota.
  • Apasa pe stea pentru a da o nota.
Close
Share si aduna puncte de fidelitate

Logheaza-te la Contul tau pentru a aduna mai multe puncte de fidelitate atunci cand promovezi acest site pe retelele tale favorite de socializare.

Aprinzatorul de felinare

… Citind cartea, m-am intrebat daca autoarea a mai avut vreun motiv de a-l numi pe Trueman Flint «aprinzator de felinare», aparte de faptul ca aceasta era slujba lui. De-a lungul povestirii, ca rezultat al unui singur gest, felinarele multor inimi s-au aprins unul cate unul, aducand lumina in viata personajelor care aveau o asa mare nevoie de speranta, asemenea celor pe care le intalnim in viata de zi cu zi, personaje in care ne regasim si noi adesea. Cate fetite Gertrude nu sunt si astazi printre noi? De cate ori nu am intors spatele posibilitatii de a aprinde o lumina de speranta in inima cuiva? Aprinzatorul de felinare ne pune cateva intrebari de felul acesta si ne ofera perspectiva de a intelege ca viata fiecaruia dintre noi este sub privirea si calauzirea Marelui Aprinzator de felinare pe cararea vietii. Cu siguranta, tinerii cititori vor gasi in Gertrude si Willie un exemplu de dragoste, credinciosie si puritate, demn de urmat.


O adevarata capodopera, este povestea unei fetite sarmane si a Dumnezeului Atotputernic, care ne cunoaste si este in stare sa schimbe haosul in frumusete. Scrisa cu aproape 200 de ani in urma, cand felinarele cu ulei luminau strazile oraselor din America, aceasta povestire plina de mister va va inspira si provoca la o traire de integritate si excelenta.

16,00 Lei

Valabilitate: In stoc

16,00 Lei

Acest produs iti aduce 16 puncte de fidelitate.

More
Less
Adauga la Wishlist

Share si aduna puncte de fidelitate

Logheaza-te la Contul tau pentru a aduna mai multe puncte de fidelitate atunci cand promovezi acest site pe retelele tale favorite de socializare.
ISBN:
973-85822-2-9
Editura:
Little Lamb
Data aparitiei:
Numar de pagini:
290
Tip coperta:
softcover
Autor:
Dimensiune [mm]:
145x205
Rasfoieste cartea:
N/A
Limba:
Nu