Vinerea mare

Primul pas spre cruce

 Cel mai notoriu drum din lume este Via Dolorosa, „Drumul suferintelor”. Conform traditiei, aceasta este ruta pe care a urmat-o Isus de la curtea lui Pilat la Calvar. Drumul este marcat de popasuri pe care le fac si crestinii veniti sa viziteze locurile sfinte. Unul dintre aceste popasuri este locul in care Pilat si-a rostit sentinta. Un altul este locul in care Simon I-a preluat crucea. Alte trei popasuri comemoreaza momentele in care Cristos S-a impiedicat, iar un altul, este locul in care a adresat câteva cuvinte multimii. In total sunt paisprezece popasuri, fiecare dintre ele amintindu-ne de evenimentele ultimei calatorii a lui Cristos.

Este oare exacta ruta? Probabil ca nu. Când Ierusalimul a fost distrus in anul 70 d.Cr. si apoi din nou in anul 135 d.Cr., au fost distruse si strazile orasului. In consecinta, nimeni nu stie ruta exacta pe care a urmat-o Cristos in acea vineri.

Insa stim unde a inceput de fapt drumul.

Drumul Lui a inceput nu in curtea lui Pilat, ci in salile cerului. Isus Si-a inceput calatoria când a plecat de acasa in cautarea noastra. Inarmat doar cu dorinta patimasa de a-ti câstiga inima, a inceput sa caute. Telul Lui era unul singur – sa-i aduca pe copiii lui Dumnezeu acasa. Biblia are un cuvânt pentru a descrie aceasta cautare: impacare.

„Dumnezeu era in Cristos, impacând lumea cu Sine” (2 Cor. 5:19). Cuvântul grecesc pentru a impaca inseamna „a face ca un lucru sa devina altceva”. Impacarea repara ceea ce s-a destramat, potoleste razvratirea si reaprinde pasiunea care s-a racit.

Impacarea atinge umarul celui ratacit si il conduce spre casa.

Drumul spre cruce ne spune cu exactitate cat de departe este dispus Dumnezeu sa mearga pentru a ne chema inapoi.

Max Lucado, 3:16, Numerele sperantei

 

0 Comments

Trebuie sa fii inregistrate pentru a trimite comentarii.

click aici pentru a intra in contul tau