Manager contra curentului. Ce fac marii manageri altfel decat ceilalti

INTERVIURI APROFUNDATE, INITIATE DE GALLUP ORGANIZATION CU MAI MULT DE 80.000 DE MANAGERI DIN PESTE 400 DE COMPANII – CEL MAI EXTINS STUDIU DE GEN, REALIZAT VREODATA. Cei mai mari manageri din lume par sa aiba prea putine lucruri in comun. Ei sunt diferiti ca sex, varsta si rasa. Folosesc stiluri foarte diferite si au teluri distincte. Si totusi, in ciuda diferentelor dintre ei, marii manageri au o trasatura comuna: nu se feresc sa incalce toate regulile considerate sacre de managementul traditional. Ei nu cred ca, beneficiind de o pregatire corespunzatoare, o persoana poate realiza orice si-ar propune. Nu incearca sa-i ajute pe oameni sa-si depaseasca slabiciunile. Nu iau in seama deloc regula de aur. Dimpotriva, chiar au angajati favoriti. Aceasta carte extraordinara explica de ce fac toate acestea.

Marcus Buckingham si Curt Coffman de la Gallup Organization prezinta rezultatele remarcabile ale studiului aprofundat pe care l-au facut asupra unor manageri aflati intr-o mare diversitate de situatii. Unii erau in pozitii de top. Altii erau simpli supervizori. Unii lucrau in companii aflate pe lista Fortune 500, altii aveau functii cheie in mici companii. Indiferent de pozitia lor, managerii asupra carora s-a concentrat studiul Gallup au fost invariabil cei care excelau in transformarea in performanta a talentului fiecarui angajat. Pe restransa piata a muncii de astazi, companiile se intrec in a-i gasi si a-i pastra pe cei mai buni angajati, rasplatindu-i cu bani, beneficii, promovari si stagii de instruire. Dar aceste eforturi bine intentionate omit adesea esentialul. Cheia atragerii si pastrarii angajatilor talentati este managerul aflat in “prima linie”, adica in contact direct cu acestia. Oricat de generos ar fi salariul si oricat de celebru stagiul de pregatire, o companie care duce lipsa de manageri “in prima linie” va avea de suferit.

Buckingham si Coffman explica modul in care cei mai buni manageri aleg un angajat mai degraba in functie de talent, decat in functie de pricepere sau experienta; felul in care acesti manageri definesc asteptarile legate de fiecare angajat, stabilind mai degraba rezultatele de atins, decat pasii de urmat; modul in care isi motiveaza oamenii, stimuland punctele forte unice ale fiecaruia, in loc de a incerca sa le amelioreze slabiciunile si, in sfarsit, felul in care marii manageri sprijina dezvoltarea cuiva, ajutandu-l sa-si gaseasca locul potrivit, nu neaparat sa urce pe treapta urmatoare a carierei. Si, poate cel mai important lucru este faptul ca, din acest studiu care initial a generat mii de intrebari diferite pentru a sonda opinia angajatilor, au rezultat douasprezece intrebari simple care reusesc sa distinga departamentele cele mai puternice ale unei companii de restul departamentelor. Cartea de fata este prima care prezinta acest fundamental instrument de masurare si care demonstreaza legatura intre opiniile angajatilor si productivitate, profit, satisfactia clientilor si rata profitului.