Unire si comuniune

Meditatii la Cantarea Cantarilor

Adesea se pune intrebarea: Pe cine reprezinta fiicele Ierusalimului?

Ii reprezinta ele pe cei care, daca nu sunt efectiv mantuiti, sunt totusi aproape de mantuire? sau, daca sunt mantuiti, sunt doar pe jumatate mantuiti?
Pe cei care sunt, in prezent, mai preocupati cu lucrurile acestei lumi decat cu lucrurile lui Dumnezeu?
Sustinerea propriilor interese, asigurarea propriului confort ii preocupa mai mult decat faptul de a fi in toate lucrurile placuti DOMNULUI.

Ele pot fi parte a acelei mari gloate despre care se vorbeste in Apocalipsa 7:9-17, care vine din necazul cel mare, dar ele nu vor face parte din cei 144.000, „cel dintai rod pentru Dumnezeu si pentru Miel” (Apocalipsa 14:1-5). Ele au uitat avertizarea Domnului nostru din Luca 21:34-36; si astfel n-au fost vrednice „sa scape de toate lucrurile acestea, care se vor intampla, si sa stea in picioare inaintea Fiului Omului”. Ele n-au considerat, ca si Pavel, „toate aceste lucruri ca o pierdere fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Cristos, Domnul” (Filipeni 3:8) si, drept urmare, nu ajung la acea inviere dintre cei morti, pe care Pavel simtea ca ar putea-o pierde, dar pe care nazuia sa o dobandeasca.