Biblia dupa textul ebraic. Exodul. Leviticul

Editie ingrijita de Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu

Traducere, studii introductive si note de Maria Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu, Melania Badic, Emanuel Contac, Octavian Florescu, Victor-Lucian Georgescu, Cristinel Iatan, Alexandru Mihaila, Delia Mihaila, Ovidiu Pietrareanu, Tarciziu-Hristofor Serban, Silviu Tatu, Catalin Vatamanu

„Textul Bibliei confirma, prin structura si istoria lui, teologia Treimii. Caci el are trei autori: Dumnezeu (inspiratorul lui suprem, izvorul Revelatiei), autorii textului consemnat in scris (primitorii si transmitatorii Revelatiei) si traducatorii textului originar. Cu volumul de fata, ne aflam in prezenta traducatorilor, exponenti ai «vorbirii in limbi», mediatori ai Duhului, pastori ai cuvintelor aflate in cautarea Cuvantului. Ei merita toata admiratia noastra. Pentru ca reusesc sa puna eruditia cea mai temeinica in serviciul cordialitatii, al nevoii de a intelege ceea ce e dincolo de intelegerea obisnuita.“ – Andrei Plesu

Exodul este a doua carte din Tora; impreuna cu urmatoarele trei formeaza o unitate tematica privind eliberarea poporului israelit din robie si mersul lui indelungat prin pustiu, pana la Tara Fagaduintei, avand in centru Legamantul incheiat de Dumnezeu cu el. Este considerat cartea esentiala a Vechiului Testament, pentru ca tot ceea ce urmeaza isi afla aici momentul fondator, referinta exemplara. Desi sistemul complex de jertfe din Levitic nu mai este de actualitate, citirea Leviticului ramane importanta pentru crestin fiindca il ajuta sa inteleaga atat lumea religioasa in care a trait Isus, cat si conceptele de care s-a folosit El pentru a-si formula mesajul. In plus, dincolo de prescriptiile complicate si adesea caduce, cartea Leviticului vehiculeaza si adevaruri vesnice, care tin de relatia omului cu Dumnezeu.

Tinand seama ca este vorba de un text care provine dintr-un trecut indepartat, ca exista o traditie indelungata a traducerii Bibliei in limba romana, ca textul ramane contemporan cu toate generatiile, s-a urmarit echivalarea lui intr-o limba actuala, fireasca, evitand atat arhaismele devenite aproape de neinteles, cat si neologismele stridente si lipsite de conotatii poetice. Am dorit astfel sa ne apropiem, pe cat posibil, de frumusetea originalului: pentru omul credincios ea este „semnatura“ Duhului lui Dumnezeu.

• • •

Volumul de fata, Exodul. Leviticul. este al doilea (primul fiind Geneza) dintr-o serie care va cuprinde traducerile celor treizeci si noua de carti ale Bibliei ebraice insotite de studii introductive, note si comentarii.

Acest proiect a fost realizat in cadrul Colegiului Noua Europa.

Ilustratia copertei: pagina din Biblia Cervera, manuscris cu anluminuri de Joseph Assarfati, Spania, 1299, pastrat la Biblioteca Nationala a Portugaliei.

CUPRINS

Abrevieri si sigle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Transliterari din ebraica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Nota asupra editiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Introducere generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

EXODUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Introducere la Exod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Exodul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Note la Exod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

LEVITICUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Introducere la Levitic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
Leviticul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
Note la Levitic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 379
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 465

NOTA ASUPRA EDITIEI

Traducerea de fata urmeaza textul masoretic din Biblia HebraicaStuttgartensia(BHS), editio quinta emendata(1997) – editie criticarealizata dupa Codex Leningradensis.
Participantii la acest proiect apartin mai multor confesiuni: ortodoxa, catolica, baptista si penticostala, incercandu-se astfel realizarea unui text acceptabil pentru toti. Domeniile de expertiza ale participantilor sunt teologie, stiinte biblice, filologie clasica, orientalistica, istorie, arheologie, iudaism.
Este o incercare de traducere cat mai apropiata de textul ebraic, pe cat permite limba romana. Astfel, s-au pastrat expresiile specifice (de ex. „au pus la inima cuvantul Domnului“), inclusiv unele redundante caracteristice (de ex. „in inima tuturor celor intelepti la inima am pus intelepciune ca sa faca tot ceea ce ti-am poruncit“; „Soroacele Domnului, pe care le veti vesti ca adunari sfinte, acestea sunt soroacele Mele“). 
S-a urmarit mentinerea metaforelor, chiar daca uneori ar putea suna mai neobisnuit pentru omul modern (de ex. „Si Moise a zis inaintea Domnului: «Iata, sunt om cu buze netaiate-mprejur»“; „Daca fratele tau saraceste si-i tremura mana langa tine, sa-l sprijini, fie el venetic si pripasit“).
S-a dat o atentie deosebita topicii – factor important de accentuare, dar si de conferire a unei anume muzicalitati textului (de ex. „Pribeag sunt eu in pamant strain“; „[Faraon] a spus: «Trantori sunteti! Trantori! De aceea ziceti: Sa mergem sa aducem jertfe Domnului»“; „Sa nu va faceti nimicnicii si chipuri cioplite, nici stalp sa nu va ridicati, nici piatra impodobita cu chipuri sa nu puneti in tara voastra ca sa va plecati in fata ei“).
S-a respectat textul masoretic, chiar unde acesta are pasaje dificile; totusi, in unele locuri „disperate“, echivalarile paralele din versiunile antice si din targumuri, si mai ales concordanta dintre ele, ne-au oferit o solutie, pe care am semnalat-o si in note (de ex. echivalarea ebr. śerāḏdin Ex 31:10, vezi nota).
S-a tinut seama de cazurile in care, fata de textul scris (ketiv – de la KTB „a scrie“), textul masoretic insusi propune o emendare (qere – de la QR’„a citi“). Daca uneori au fost necesare compliniri pentru intelegerea textului, acestea au fost puse intre paranteze drepte.
Privitor la asezarea in pagina, s-a pastrat in general impartirea in paragrafe din editia originala.
Notele explicative insotesc textul traducerii la sfarsitul fiecarei carti. Ele ofera atat variantele semnificative din Pentateuhul Samaritean, Septuaginta, Vulgata si Pesitta, cat si comentarii care ajuta la mai buna intelegere a textului: explicarea anumitor realia, lamurirea unor concepte specific biblice, evidentierea unor paralele cu alte texte biblice sau cu literatura/istoria Orientului Apropiat antic, posibile amendari ale textului sau redarea sensului literal atunci cand unele amendari foarte probabile au fost acceptate in traducere.
Numele proprii au fost redate intr-o transliterare simpla (urmand ca in note sa apara o transliterare cat mai exacta stiintific). Conform principiilor ortografice generale, numele deja intrate in limba au fost redate asa cum sunt ele traditional cunoscute (de ex. Moise, nu Mose; Iosua, nu Yehosua).
Traducerea se adreseaza unui grup larg de cititori, profilul de baza al destinatarului fiind omul interesat de probleme biblice, fara sa detina o pregatire specializata in domeniu.
Tinand seama ca este vorba de un text care provine dintr-un trecut indepartat, ca exista o traditie indelungata a traducerii Bibliei in limba romana, ca textul ramane contemporan cu toate generatiile, s-a urmarit echivalarea lui intr-o limba actuala, fireasca, evitand atat arhaismele devenite aproape de neinteles, cat si neologismele stridente si lipsite de conotatii poetice.
Am dorit astfel sa ne apropiem, pe cat posibil, de frumusetea originalului: pentru omul credincios ea este „semnatura“ Duhului lui Dumnezeu.