Comunitatea buna si frumoasa include alt element necesar, dar de multe ori neglijat, al formarii spirituale: comunitatea. Multi crestini vor sa se dezvolte spiritual, dar pe cont propriu, fara a ajuta si a fi ajutati. Viata atat de buna, cu un Dumnezeu atat de bun nu poate fi traita pe deplin fara o comunitate la fel de buna. Acest element lipseste de multe ori din practica bisericilor noastre, pentru ca este mai comod sa traiesti de unul singur, cu interactiuni putine sau chiar minime cu ceilalti calatori de pe drumul formarii spirituale. 

Autorul ne cere sa iesim din izolare si sa cautam intentionat interactiunea cu ceilalti ucenici, pentru a forma comunitatea demna de Cristos. Aceasta comunitate trebuie sa fie deosebita, iubitoare, generoasa, care sa incurajeze sau sa promoveze reconcilierea. Exercitiile spirituale au menirea sa ne transforme in „comunitari“: rugaciunea pentru succesul competitorilor, acte de slujire secreta sau marturisirea credintei.