Europa secolului al XVI-lea a stat sub semnul unei tensiuni care a schimbat pentru totdeauna soarta politica si religioasa a continentului. Noile idei reformiste impotriva Bisericii Catolice, care se raspandeau cu repeziciune si se transformau intr-o miscare sociopolitica si ideologica, au avut ca efect initierea Contrareformei, prin care catolicismul dorea sa-si recapete prestigiul. Evolutia celor doua miscari este cu atat mai aparte in spatiul habsburgic, marcat de diversitate etnica si confesionala inca de la inceputurile sale.

Cartea lui Bogdan Ivanov abordeaza aceasta tema din perspectiva istoriografiei teologice, tinand seama de particularitatile fiecarei regiuni, din Boemia si Moravia pana in Transilvania. De ce a avut Reforma un succes atat de mare in aproape toata Europa? Care au fost modelele politice implicate?

Cat de mult au rezistat granitele confesionale trasate de aceste conflicte? Reforma si Contrareforma in Monarhia Habsburgica raspunde la toate aceste intrebari, facand o analiza riguroasa a declinului universalitatii Bisericii Catolice si a consolidarii confesiunilor nationale in unul dintre cele mai interesante proiecte suprastatale de la inceputul epocii moderne.