Siguranta mantuirii noastre vol 3

Doar cu cateva ore inainte de a fi tradat si arestat, Domnul Isus a inaltat aceasta mareata rugaciune de Mare Preot - unul din cele mai intime momente dintre Hristos si Tatal Lui, care au fost inregistrate in Scripturi. Ioan 17 a fost o mare incurajare pentru crestinii de-a lugul secolelor, deoarece aici este afirmata cu putere siguranta mantuirii noastre in El.
In felul lui specific, expunand verset cu verset cuvintele Domnului Isus, predicatorul Martyn Lloyd-Jones, aseaza inaintea noastra bogatiile, adancimile, minunile si, bineinteles, siguranta planului lui Dumnezeu de mantuire.

CUPRINS

1. Poporul special al lui Dumnezeu  
2. Sfintirea si evanghelizarea   
3. „Pentru ei”  
4. Lucrarea lui Dumnezeu prin adevar  
5. Sfintirea, un proces continuu  
6. Un adevar a toate cuprinzator  
7. Adevarul cu privire la Dumnezeu  
8. Adevarul cu privire la pacat  
9. Creatii noi 
10. Hristos in noi 
11. Doctrina invierii 

Studii din Evanghelia dupa Ioan capitolul 17.

Doar cu cateva ore inainte de a fi tradat si arestat, Domnul Isus a inaltat aceasta mareata rugaciune de Mare Preot - unul din cele mai intime momente dintre Hristos si Tatal Lui, care au fost inregistrate in Scripturi. Ioan 17 a fost o mare incurajare pentru crestinii de-a lugul secolelor, deoarece aici este afirmata cu putere siguranta mantuirii noastre in El.
In felul lui specific, expunand verset cu verset cuvintele Domnului Isus, predicatorul Martyn Lloyd-Jones, aseaza inaintea noastra bogatiile, adancimile, minunile si, bineinteles, siguranta planului lui Dumnezeu de mantuire.

Permiteti-mi sa tin in fata dumneavoastra acest giuvaier stralucitor, rugandu-ma ca nimic din studiul nostru sa nu ii ia ceva din stralucirea si slava sa. Intreaga Evanghelie crestina se afla in aceasta singura fraza: „Eu Insumi Ma sfintesc pentru ei.”
Chiar daca un om se abtine de la toate placerile lumii si poate ca nu bea niciodata si nu face niciodata vreun lucru rau, totusi, daca nu se vede un pacatos lipsit de speranta, un ticalos care este salvat doar prin varsarea sangelui Domnului Isus Hristos, el este la fel de pierdut ca cel mai depravat pacatos din lume.
Biserica si crestinul nu trebuie sa fie interesati doar sau in primul rand de efectele sociale generale ale mantuirii, ci ca barbatii si femeile sa fie adusi mai aproape de Dumnezeu, traind pentru gloria Lui. Cand biserica da lumii impresia ca este interesata de trezire doar pentru a vindeca anumite boli morale, ea isi neaga propriul ei mesaj. Efectul trezirii de a aduce curatenia pe strazile orasului nostru, nu este cel care ma intereseaza cel mai mult; eu sunt interesat de trezire deoarece cred ca este o insulta la adresa lui Dumnezeu sa nu Il glorifici, ca om, pe El
Ajung acum la urmatoarea afirmatie. Biserica, crestinul si Evanghelia nu sunt preocupati atat de mult de eliminarea ocaziilor de a pacatui, ci de eliminarea dorintei omului de a pacatui. „Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau […] Sfinteste-i …”. Domnul nostru spune: Nu sunt atat de preocupat ca tu sa indepartezi ocaziile prin care ei ar putea pacatui, ci sa scoti din inima lor dorinta de a profita de acele ocazii. Vezi diferenta? Evanghelia lui Isus Hristos nu isi propune sa il scoata pe crestin din lume, ci sa scoata lumea din crestin. Aceasta este ideea. „Sfinteste-i”: oricum ar fi lumea in jurul lor, daca ea nu este in ei, nu ii va putea afecta. Aceasta este slava Evangheliei; ea face ca omul sa fie liber in mijlocul iadului.
Sfintirea mea este in mainile Lui si slava lui Dumnezeu ca este asa, pentru ca daca ar fi lasata in seama mea, nu as avea nicio speranta.
Ce este sfintenia? Ei bine, nu stiu o definitie mai buna ca aceasta: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau si cu toata puterea ta” (Marcu 12:30). Aceasta este sfintenia. Sfintenie nu inseamna pur si simplu sa ai anumite probleme rezolvate in viata ta, pentru ca poti scoate din viata ta anumite pacate si totusi sa fii departe de sfintenie. Sfintenia, in esenta ei, presupune ca omul sa Il iubeasca pe Dumnezeu cu intreaga lui inima, cu intregul suflet, cu tot cugetul si cu toata puterea; cu cat este mai mare gradul sau proportia in care fiecare parte a personalitatii este angajata in aceasta dragoste, cu atat mai mare este sfintirea.